O amintire legată de vemea în care alăturarea numelei meu de cele ale marilor poeţi contemporani nu-mi dădea niciun fior (decât, cel mult... artistic).
De asemnea, italienii mi-au făcut surpriza de a-mi publica alte două poezii în "Poesia contemporanea italo-romena", apărută sub auspiciile Accademia Internazionale di Propaganda Culturale, la Roma, în 1981.
... şi o alta, de această dată legată de regretatele mari doamne ale sensibilităţii lirice ale scenei noastre, Poldi Bălănuţă şi Anda Călugăreanu, care mi-au interpretat cu inegalabilă emoţie (pe scena teatrului Mic) poezia "Drum şi cale".
Aici am avut câteva "izbucniri" poetice la care mi-au fost martori cei de la "Poesis", Nr. 10-12, 2005, p.26
Ce să fac eu, dacă ei m-au vrut?...
La Nouvelle republique, 18 iunie 1991
Nu pot să nu împărtăşesc emoţia pe care am încercat-o (pentru "Cotidianul" din 18.10.1995, evident) schimbând câteva vorbe cu acest şarmant mânuitor al Cuvântului.
Cu familia, cântând "Deşteaptă-te, române!" ca un fel de preludiu al instalării cântecului, după 3 ani, drept Imn Naţional.
În curte la Academia Română după înmânarea Premiului "Ion Creangă". În centru academicianul Alexandru Graur, înconjurat de familia mea.
Un şomer care trage fără ţintă...
Alături de Marin Preda pe Bdul Ana Ipătescu, în 1972.
Într-o pauză - istovită de atâta meditaţie - în preajma Sfântului Mormânt din Ierusalim, 1973.
La ultima expoziţie de sculptură a Miliţiei Pătraşcu (pe scaun, în stânga), vernisată de Dan Hăulică. Subsemnata eram din partea presei şi îmi făceam datoria de reporter cu multă conştiinciozitate.
Cu Zoe Buşulenga la Breaza în 1962. În fotografie: mai apar: George Muntanu, Ştefan Cazimir, Emil Bodiu şi Ion Marinca.
Făcându-mă că muncesc, la Editură, la unul dintre manuscrisele repartizate.
La Craiova, 1958. Veselia generală se datorează faptului că Directoarea (în mijloc) m-a avertizat că trebuie să nu râd pentru că acum facem fotografia cu... mândria ţării (pionerii)...
Centenar Cella Delavrancea - 1987, la Academia Română.
Recitând "Beliţi-mă, tovarăşi!" sub privirea admirativ-întrebătoare a lui Laurenţiu Fulga.
Cu Ioana, fetiţa Ilenei Vulpescu, de ziua soţului ei, scriitorul Romulus Vulpescu, la Uniunea Scriitorilor în 1974. Îi povesteam cum am cunoscut un pui de urs în pădure, se pare, cu destulă putere de convingere...
Şi câteva dintre dedicaţiile care mi-au mângâiat sufletul:
Dorli Blaga
Nin nou, Dorli
C. C. Giurescu
Dimitrie Stelaru
Aurel Nicolescu
George Macovescu
Agatha Grigorescu-Bacovia
Emil Botta
